Casa noptii. Semnul si Tradarea – P.C. Cast, Kristin Cast

Dupa cum am promis, am citit primele doua volume din seria Casa Noptii, Semnul si Tradarea. Am citit cele doua carti pe nerasuflate, dar nu prea am avut tragere de inima sa scriu despre ele.

Parti bune: povestea. Avem un nou tip de vampir , total diferit de tot ce am citit pana acum, o poveste frumoasa si o adolescenta total zapacita.

Parti proaste: limbajul folosit si faptul ca autoarele au legat numele unor personalitati de vampirism. Sa va explic: undeva in volumul Semnul, Zoey Redbird afla ca Shakespeare a fost vampir. Aici am avut impulsul de a arunca volumul. Am citit zilele trecute pe internet o scrisoare a unei adolescente din Statele Unite, adresate unei publicatii, in care tanara isi exprima revolta cu privire la un articol. Sarmanii oameni si-au permis sa prezinte conceptul clasic de varcolac (monstrul care urla la luna etc) si au “patat” imaginea perfectului Jacob Black din Amurg. Ideea este urmatoarea: multi ajung sa creada ce scrie in carti, asa ca aici m-am revoltat eu. Dar sa trec peste.

Mi-a placut povestea: Zoey Redbird, o pustoaica obisnuita este insemnata si devine novice vampir.Pentru a supravietui, trebuie sa se mute in Casa Noptii, o scoala internat unde ajunge sa fie ingrijita de vampiri adulti si unde se va integra perfect.

Mi-a placut mai mult Semnul decat Tradarea. Nu mi se pare ca exista continuitate, parca actiunea este rupta. Continuarea nu prea se imbina cum trebuie cu primul volum.  Cel putin asa mi s-a parut. Ce mi-a mai placut este ca aici femeia este puternica, este cea care trebuie sa pastreze echilibrul si sa dea un sens lumii.

Una peste alta, cartile sunt frumoase si usor de citit, nu sunt doar pentru adolescenti, dar un adult trebuie sa fie cat mai ingaduitor cu limbajul “cool” care pe mine m-a scos din minti. In schimb avem actiune si personaje bine facute si multa multa inventivitate. Avem alti vampiri. Sper ca macar atat sa va indemne sa cititi cartile. Eu abia astept volumul 3.

Lectura placuta!